Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru țârâi

ȚÂRÂÍ1, țârâiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A cârpi, a țese (ciorapi). – Et. nec.
ȚÂRÂÍ1, țârâiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A cârpi, a țese (ciorapi). – Et. nec.
ȚÎRÎÍ2, țî́rîi, vb. IV. Tranz. (Regional) A repara, ciorapii astupînd găurile printr-o țesătură făcută cu acul.
țârâí (a picura, a țese) vb., ind. prez. 3 sg. țârâie/țârâiéște, imperf. 3 sg. țârâiá; conj. prez. 3 sg. și pl. țârâie/țârâiáscă
ȚÂRÂÍ vb. v. cârpi, coase, prinde, țese.
țîrîí (țîrîi, țîrîít), vb. – A cîrpi, a stopa. Pol. cyrowac (Candrea); în Mold.
A ȚÂRÂÍ2 țârâi tranz. reg. (ciorapi, haine etc.) A repara, refăcând țesătura cu acul; a țese. /<ucr. țiruvati
țîrîi vb. v. CÎRPI. COASE. PRINDE. ȚESE.

țârâi dex online | sinonim

țârâi definitie

Intrare: țârâi (cârpi, țese)
țârâi 2 1 -iesc conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb