țárgă, țárghe, s.f. (reg.) scândură, drug formând marginea patului.

țárgă f., pl. țărgĭ (germ. zarge, cadru, pervaz, cercevea var. din trage, targă). Munt. Cele doŭă scîndurĭ saŭ ceĭ doĭ drugĭ care formează marginea crivatuluĭ. – În Trans. și răstalniță, în Ĭal. zastalniță. V. slaĭ.