Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 355850:
A ȘTOLUÍ ~iésc tranz. (piei tăbăcite) A supune operației de stoluire. /cf. germ. Stollen
- sursa: NODEX 2002
- permalink
ștoluire dex online | sinonim
ștoluire definitie
