Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 38455:

ȘPRAIȚUÍ, șpraițuiesc, vb. IV. Tranz. A sprijini temporar cu șpraițuri malurile unei săpături sau porțiuni dintr-o construcție. – Din germ. spreizen.

șpraițuire dex online | sinonim

șpraițuire definitie