Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 716927:

șonțésc v. tr. (d. șonț. V. șolcăĭ). Est. Iron. Îmbrac așezînd prost o haĭnă: cine te-a șonțit așa? Fig. Deformez, pocesc, urîțesc, denaturez: v’ațĭ șonțit mintea!

șonțire dex online | sinonim

șonțire definitie