Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 716817:

șmótru n., pl. urĭ (din maĭ vechĭu smotru, d. rus. smotr, sîrb. smotra, revistă, inspecțiune, vsl. sŭ-motrĭ, scop. V. mutră). Vechĭ. Revistă militară, trecere în revistă a trupelor. Ucenie. Azĭ iron. Șmotreală, învățare de minte, disciplinare: acestor copiĭ le-ar trebui un șmotru.

șmotru dex online | sinonim

șmotru definitie