ÎNSĂMÁ, însắm vb. I. Tranz. și intranz. (Reg.) A câștiga, a agonisi. [Var.: însemá vb. I] – Din în- + samă.

!însămá (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 3 însámă

ÎNSĂMÁ vb. v. agonisi, dobândi, procura.

însắm, a -ămá v. tr. (d. samă). Trans. Procur, fac rost de: el însamă.

însăma vb. v. AGONISI. DOBÎNDI. PROCURA.