ÎNSFORÁ, însforez, vb. I. Tranz. A prinde două margini ale plasei de pescuit, trecând o sfoară prin ochiurile lor așezate față în față sau suprapuse. – Din în- + sfoară.[1]

însforá, însforéz, vb. I (reg.) 1. a șnurui (o carte, o condică, un registru). 2. (la plasa de pești) a prinde cele două margini cu ajutorul unei sfori (care trece prin ochiurile marginilor).

însforáre s.f. (reg.) prindere cu sfoară a marginilor plasei de pește.