Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 887687:

ÎNJUNGHIÁ, înjúnghii, vb. I. Tranz. 1. A împlânta un cuțit, un pumnal sau alt obiect cu lamă ascuțită în cineva; a junghia; spec. a tăia, a ucide un animal. ♦ Refl. A se sinucide cu o armă ascuțită. ◊ Refl. recipr. S-au înjunghiat la beție. 2. (La pers. 3) A simți sau a provoca o durere ascuțită, un junghi. [Pr.: -ghi-a] – În + junghi.

înjunghiere dex online | sinonim

înjunghiere definitie