Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 921393:

ÎNIEPTÁ, îniépt, vb. I. Refl. (Regional) A se repezi, a-și lua avînt, a se azvîrli; a se opinti. Se zvîrcoliră și se-nieptară și se trudiră... dar nu era chip să se-nvingă. RETEGANUL, P. III 60. – Pronunțat: în-iep-.

înieptare dex online | sinonim

înieptare definitie