ÎNGERÉL, îngerei, s. m. (Rar) Îngeraș. – Înger + suf. -el.

ÎNGERÉL, îngerei, s. m. (Rar) Îngeraș. – Înger + suf. -el.

ÎNGERÉL, îngerei, s. m. (Învechit) Termen de dezmierdare pentru un copil mic. Nani-nani copilaș, Dragul mamei fecioraș! Că... mama te-a căuta Ca pe-o floare drăgălașă, Ca pe-un îngerel în fașă. ALECSANDRI, P. P. 381.

îngerél (rar) s. m., pl. îngeréi, art. îngeréii

îngerél s. m., pl. îngeréi, art. îngeréii

ÎNGERÉL s. v. îngeraș.

îngerel s. v. ÎNGERAȘ.