17 definiții pentru îndesire
ÎNDESÍ, îndesesc,
vb. IV.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină mai des, mai compact. ♦ A (se) înmulți. –
În +
des. ÎNDESÍRE s. f. Faptul de a (se) îndesi; sporire; desime. –
V. îndesi. ÎNDESÍ, îndesesc,
vb. IV.
Refl. și
tranz. A deveni sau a face să devină mai des, mai compact. ♦ A (se) înmulți. –
În +
des. ÎNDESÍRE s. f. Faptul de a (se) îndesi; sporire; desime. –
V. îndesi. ÎNDESÍ, îndesesc,
vb. IV.
Refl. A deveni mai des, a se face mai compact; a deveni mai frecvent, a spori, a se înmulți. Mai în vale... florile se îndeseau. SADOVEANU, O. VIII 13. Timp de o lună, cît a stat în București, concertele se îndesiseră. BASSARABESCU, V. 10. Pădurea nu se mai gătește, de ce merge, de ce mai tare se-ndesește. ȘEZ. I 5. Umbra se-ndesește. TEODORESCU, P. P. 491. ◊
Tranz. Codrul frunza-și îndesește. ALECSANDRI, P. P. 91. (Cu inversarea construcției) Dacă are de gînd a ne ospăta, după cum s-a hotărît, apoi să ne îndesească mai mult cu udeala. CREANGĂ, P. 258. ◊
Intranz. Măria-ta! Cu paharul îndesește Dar cu birul mai rărește. NEGRUZZI, S. I 186.
ÎNDESÍRE s. f. Faptul de
a (se) îndesi; înmulțire, sporire; desime. Deșertul nu se vede de atîta îndesire. CONACHI, P. 270.
îndesí (a ~) (a face să devină mai des)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. îndesésc,
imperf. 3
sg. îndeseá;
conj. prez. 3 să îndeseáscă;
ger. îndesínd
îndesíre s. f.,
g.-d. art. îndesírii
îndesí (a deveni sau a face să devină mai des) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndesésc, imperf. 3 sg. îndeseá; conj. prez. 3 sg. și pl. îndeseáscă; ger. îndesínd îndesíre s. f., g.-d. art. îndesírii ÎNDESÍ vb. a crește, a se îngroșa, a se înmulți, a spori. (Rândurile s-au ~.) A (se) îndesi ≠ a (se) rări A ÎNDESÍ ~ésc tranz. A face să se îndesească. ◊ A o ~ (pe la cineva sau pe undeva) a trece sau a veni tot mai des (pe la cineva sau pe undeva). A o ~ (cu ceva) a face (ceva) tot mai des. /în + des A SE ÎNDESÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni mai des. Respirația s-a ~it. Plimbările se ~esc. Ploaia se ~ește. 2) (despre lichide) A deveni mai dens; a se îngroșa. 3) (despre mulțimi de persoane) A spori numeric; a se înmulți. Rândurile s-au ~it. /în + des îndesésc v. tr. (d. des). Așez orĭ fac maĭ des (copaciĭ, soldațiĭ în coloană, atacurile, vizitele, prînzurile). V.
răresc. ÎNDESI vb. a crește, a se îngroșa, a se înmulți, a spori. (Rîndurile s-au ~.) îndesire dex online | sinonim
îndesire definitie
Intrare: îndesi
îndesi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: îndesire
îndesire substantiv feminin