Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 753359:

!încumetrí (a se ~) (-me-tri) (pop.) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se încumetréște, imperf. 3 sg. se încumetreá; conj. prez. 3 să se încumetreáscă

încumetri dex online | sinonim

încumetri definitie