ÎNCERCĂNÁ, pers. 3 încercănează, vb. I. Refl. (Despre ochi) A face cearcăne. – În + cearcăn.

ÎNCERCĂNÁT, -Ă, încercănați, -te, adj. (Despre ochi) Care are cearcăne; cercănat. – V. încercăna.

ÎNCERCĂNÁ, pers. 3 încercănează, vb. I. Refl. (Despre ochi) A face cearcăne. – În + cearcăn.

ÎNCERCĂNÁT, -Ă, încercănați, -te, adj. (Despre ochi) Care are cearcăne; cercănat. – V. încercăna.

ÎNCERCĂNÁT, -Ă, încercănați, -te, adj. (Despre ochi) Înconjurat de cearcăne. Doamna Vorvoreanu ridică spre tavan ochii încercănați de nesomnul și frămîntarea ultimelor zile. DUMITRIU, N. 107. O urma un fel de țingău... cu ochi încercănați și sticloși. M. I. CARAGIALE, C. 20. – Variantă: cercănăt, -ă adj.

!încercăná (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se încercăneáză

încercăná vb., ind. prez. 3 sg. încercăneáză

A ÎNCERCĂNÁ ~éz tranz. A face să se încercăneze. /în + cearcăn

A SE ÎNCERCĂNÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre ochi) A căpăta cearcăne. /în + cearcăn