Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 997147:

ÎNCERCARE s. 1. probare, probă, verificare, (pop.) cercare, (înv.) verificație, verificăciune. (~ unui motor.) 2. experimentare, probare. (~ unei noi tehnologii.) 3. experiență, experiment, probă, (pop.) cercare. (Mai mulie ~ de laborator.) 4. tentativă. (O ~ de record.) 5. (SPORT; la rugbi) eseu. (A marcat o ~.) 6. efort, osteneală, sforțare, silință, strădanie, străduință. (Toate ~ lui au fost zadarnice.) 7. greu, greutate, impas, necaz, vicisitudine. (A trecut cu bine ~.) 8. greutate, necaz, nevoie, suferință, vicisitudine, (înv.) ispită. (A trecut prin multe ~.) 9. chin, durere, patimă, păs, pătimire, suferință, (înv. și pop.) muncă, (pop.) aht, cercare, năpastă, (înv. și reg.) pătimită, scîrbă, (înv.) răbdare, straste, suferire, (fig.) povară. (Cîte ~i n-a avut de îndurat!) 10. (fig.) cumpănă. (La grea ~ s-a aflat.)

încercare dex online | sinonim

încercare definitie

Creare CV Creare CV