Definiția cu ID-ul 886215:
ÎNARMÁ, înarmez,
vb. I.
Tranz. și
refl. A(-și) procura arme; a (se) pregăti pentru luptă prin înzestrare cu armament; a (se) întrarma, a (se) arma. ◊
Expr. (
Refl.) A se înarma cu răbdare = a-și impune răbdare, a aștepta cu stăpânire de sine desfășurarea faptelor. –
În +
armă. înarma dex online | sinonim
înarma definitie