prilăstésc și prilestésc v. tr. (vsl. prie-lĭstiti, a înșela, d. lĭstĭ, înșelăcĭune; rus. pre-lĭstitĭ, a seduce, a linguși; bg. prĭelesten, încîntător. V. lăstesc). Vechĭ. Înșel. Azĭ. Munt. (prilostesc, împrilostesc și imprelistesc). Farmec, vrăjesc, zăpăcesc: proștiĭ și împrelistițiĭ (VR. 1911, 10, 6), dragostea-ĭ prilostise. – Și prilistesc (Mold.) și împilostresc (Trans.).