împatroní, împatronésc, vb. IV refl. (înv.) a se face stăpân (pe ceva), a lua în posesie.

*impatronizéz (mă) v. refl. (fr. s’impatroniser). Rar. Mă fac patron, mă stabilesc ca stăpîn peste alțiĭ.^[1]