Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
9 definiții pentru îmbucura
ÎMBUCURÁ, îmbúcur, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) bucura. – În + bucura.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
ÎMBUCURÁ, îmbúcur, vb. I. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) bucura. – În + bucura.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
îmbucurá (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 3 îmbúcură
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
îmbucurá vb., ind. prez. 1 sg. îmbúcur, 3 sg. și pl. îmbúcură
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
ÎMBUCURÁ vb. v. bucura, înveseli.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
A ÎMBUCURA îmbúcur tranz. rar A face să se bucure. /în + a bucura
- sursa: NODEX 2002
- permalink
îmbucurà v a face bucurie.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
îmbúcur, V. bucur.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
îmbucura vb. v. BUCURA. ÎNVESELI.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
îmbucura dex online | sinonim
îmbucura definitie
Intrare: îmbucura
îmbucura verb grupa I conjugarea I
