Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 953687:

zăpódie, zăpoade, zăpodii, s.f. – (reg.) Vale scurtă cu pereți înalți; canion, strâmtoare: „Pân câmp, pân stejari, pă zăpoade, acolo să duc” (Bilțiu, 1999: 300; Breb). ♦ (top.) Zăpodie, cătun aparținând de Preluca Nouă; toponim în Sarasău, sit arheologic. ♦ Atestat sec. XV (Mihăilă, 1974). – Din sl. zapodǔ „ascunziș” (Șăineanu, Scriban; Cihac, cf. DER; DEX, MDA).

Zăpodie dex online | sinonim

Zăpodie definitie