ZĂLÚȚĂ, zăluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui za². 2. Cusătură de flori în formă de lănțișor, care se face pe ie sau pe catrință. – Za² + suf. -uță.

ZĂLÚȚĂ, zăluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui za². 2. Cusătură de flori în formă de lănțișor, care se face pe ie sau pe catrință. – Za² + suf. -uță.

ZĂLÚȚĂ, zăluțe, s. f. Cusătură de flori în formă de lănțișor, care se face pe ie sau pe catrință; za. Foaie verde trei bujori, Aveți grijă, măi feciori, Iată vine-a mea drăguță Cu cătrința cu zăluța. JAKNÍK-BÎRSEANU, D. 360.

ZĂLÚȚĂ, zăluțe, s. f. 1. Diminutiv al lui za. 2. Cusătură de flori în formă de lănțișor, care se face pe ie sau pe catrință.

zălúță s. f., g.-d. art. zălúței; pl. zălúțe

zălúță s. f., g.-d. art. zălúței; pl. zălúțe

ZĂLÚȚĂ ~e f. (diminutiv de la za) Broderie în formă de lănțișor care se face pe ie sau pe catrință. /zale + suf. ~uță