zahărí v vz zăhări

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A presăra, a îndulci cu zahăr. – Din zahăr.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A presăra, a îndulci cu zahăr. – Din zahăr.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Rar) A presăra, a îndulci cu zahăr. A făcut un colăcel, Rumenei și-mpleticel... Cu miere mi-l ungea, Cu zahar îl zăhărea. TEODORESCU, P. P. 153.

ZĂHĂRÍ, zăhăresc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A presăra, a îndulci cu zahăr. – Din zahăr.

zăhărí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăhărésc, imperf. 3 sg. zăhăreá conj. prez. 3 să zăhăreáscă

zăhărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zăhărésc, imperf. 3 sg. zăhăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. zăhăreáscă

zaharisésc (vest) și zăhărésc (est) v. tr. (d. zahăr, zahar saŭ ngr. zahariázo, mă cristalizez, zaharóno, zaharisesc). Ferb în zahăr: fructe zaharisite. V. refl. Mă cristalizez (vorbind de zahăru din dulceața stricată). Fig. Mă ramolesc: un zaharisit! V. izmenesc.

zăhărésc, V. zaharisesc.