Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 21432:

ZĂHĂÍ, zăhăiesc, vb. IV. (Reg.) 1. Tranz. A supăra, a sâcâi, a necăji; a stingheri. 2. Refl. A se împrăștia; a se pierde, a se risipi. [Var.: zăhătuí vb. IV] – Din ucr. zahaity.

Zăhăit dex online | sinonim

Zăhăit definitie