ZAGARÁ, zagarale, s. f. Blană de animal prelucrată; bordură de blană aplicată la unele obiecte de îmbrăcăminte; p. ext. orice bordură cu care se tivește un obiect de îmbrăcăminte. Sumanul și ițarii îi erau peticiți, dar curați. în cap purta o căciulă albă cu zagara neagră. SADOVEANU, O. V 529. Cu cușma cu zagara, zagaraua că-i boită, Lui Nicuță dăruită. I. CR. IV 154. Variantă:- zăgărá (PAMFILE, A. R. 31) s. f.