Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 21403:

ZĂCĂTÚRĂ, zăcături, s. f. (Reg.) 1. Loc de odihnă pentru vite; zăcătoare (4), staniște. 2. Rachiu sau vin depozitat într-o zăcătoare (II 1). – Zăcea + suf. -ătură.

Zăcătură dex online | sinonim

Zăcătură definitie