ZĂBRÁN s. v. dumbravă.

ZĂBRÁN, zăbráne, s. n. (Banat) Pădure, codru. (din sb. zabran)

zăbrán (-ne), s. n. – Pădure, crîng. Sb. zabran (Candrea). În Banat.

zabrán n., pl. e (sîrb. za-bran, pădure oprită să se taĭe. V. braniște). Ban. Pădurice rară. Trans. (Háțeg). Insulă.

zăbran s. v. DUMBRAVĂ.