ZVẤRCOL s. n. (Rar) Zbatere, zvâcnet, clocot, frământare continuă. – Din zvârcoli (derivat regresiv).

ZVẤRCOL s. n. (Rar) Zbatere, zvâcnet, clocot, frământare continuă. – Din zvârcoli (derivat regresiv).

ZVÎ́RCOL s. n. Zvîrcolire, clocot, zvîcnet. Manlache a amețit în zvîrcolul sîngelui și s-a făcut ca un iaz uriaș care își prăbușește iezătura. POPA, V. 346.

ZVẤRCOL s. n. Zvâcnet, clocot. – Postverbal al lui zvârcoli.

zvấrcol (rar) s. n.

zvârcol s. n.