7 definiții pentru zvăpăiere
ZVĂPĂIÁ, zvắpăi,
vb. IV.
Refl. (Rar) A deveni zvăpăiat, zburdalnic; a se agita, a se zvârcoli. – Din
zvăpăiat (derivat regresiv).
ZVĂPĂIÁ, zvắpăi,
vb. IV.
Refl. (Rar) A deveni zvăpăiat, zburdalnic; a se agita, a se zvârcoli. – Din
zvăpăiat (derivat regresiv).
ZVĂPĂIÁ, zvăpăi,
vb. I.
Refl. A deveni zvăpăiat, zburdalnic;
p. ext. a se zbate, a se zvîrcoli. Și urla dracul și se zvăpăia. ȘEZ. IX 70. ♦
Fig. A se înflăcăra, a se înfierbînta. Gesturile mi se zvăpăiau, fața mi se aprindea și mînia-mi întuneca ochii. DELAVRANCEA, la TDRG.
ZVĂPĂIÁ, zvắpăi,
vb. I.
Refl. A deveni zvăpăiat, zburdalnic; a se zvârcoli. – Din
văpaie. zvăpăiá (a se ~) (rar)
vb. refl.,
ind. prez. 3 se zvắpăie,
imperf. 3
sg. se zvăpăiá
conj. prez. 3 să se zvắpăie
zvăpăiá vb., ind. și conj. prez. 1 sg. zvăpăi, 3 sg. și pl. zvăpăie, imperf. 3 sg. zvăpăiá A SE ZVĂPĂIÁ mă zvăpăi intranz. rar A deveni zvăpăiat. /Din zvăpăiat Zvăpăiere dex online | sinonim
Zvăpăiere definitie
Intrare: zvăpăia
zvăpăia conjugarea I grupa I verb reflexiv