zuralie definitie

2 intrări

21 definiții pentru zuralie

ZORALÍA s. f. art. (Înv. și reg.) Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate); ca-la-ușa-cortului; melodie după care se execută acest dans. [Var.: zuralíe s. f.] – Et. nec.
ZURALÍE s. f. v. zoralie.[1]
ZORALÍA s. f. art. Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate); ca-la-ușa-cortului; melodie după care se execută acest dans. [Var.: zuralíe s. f.] – Et. nec.
ZURALÍE s. f. art. v. zoralia.
ZORALÍE, zoralii, s. f. (Mai ales în forma articulată) Numele unui dans popular și melodia după care se dansează; ca-la-ușa-cortului. V. bătută. în sala de bal a domniței Ralu, la Cișmeaua Roșie, protipendada juca menuet, cracoviana...: la mahala gloata se mulțumea cu pristoleanca, chindia și zoralia. C. PETRESCU, C. V. 78. Ziseră lăutarilor să cînte «pristoleanca», «chindia» și jocul numit «ca-la-ușa-cortului» sau «zoralia». EILIMON, C. 176. ♦ (Adjectival, atestat în forma zuralie) Cu mișcări vii. L-am văzut dulce păstoraș al Carpaților, cu cavalul în brîu, învîrtind o bătută zuralie. M. I. CARAGIALE, C. 57. – Variantă: zuralíe s. f.
ZORALÍU, -ÍE, zoralíi, adj. Cu mișcări vii.[1]
ZURALÍE, zuralíi, s. f. 1. (Var.) Zoralie. 2. (Adjectival) Cu mișcări vii. (cf. zoralie)
ZORALÍE, zoralii, s. f. Numele unui dans popular (caracterizat prin sărituri neregulate) și melodia după care se execută; ca-la-ușa-cortului. [Var.: zuralíe s. f.] – După tc. zorlu „violent, puternic”.
ZURALÍE s. f. v. zoralie.
zoralía (dans) (înv., reg.) s. f. art., neart. zoralíe, g.-d. art. zoralíei
zoralíu (înv., rar) adj. m., f. zoralíe; pl. m. și f. zoralíi
zoralíe (dans) s. f., pl. zoralíi
zoralíu adj. m., f. zoralíe; pl. m. și f. zoralíi
zoralía (dans) s. f. art.
ZORALÍE s. (COR.) (pop.) ca-la-ușa-cortului. (Dansul popular numit ~.)
ZORALÍE, zoralíi, s. f. (Mai ales în forma articulată) Zoralia, v. bătută [bătut2 (II)] ♦ (Adjectival, atestat în forma zuralie) Cu mișcări vii. [Var.: zuralie] (din zor1 + suf. -lie sau din tc. zorli) [def. și DLRLC]
zoralie f. 1. un fel de bătută, horă cu sărituri uniforme și neregulate: ciocoii ziseră lăutarilor să cânte zoralia FIL.; 2. horă după masa de cununie. [Turc. ZORLY, violent, lit. joc violent].
zoralíe f. (cp. cu turc. saraly, epileptic). Un dans violent, un fel de bătută: ziseră lăutarilor să cînte chindia și jocu numit „ca la ușa cortuluĭ” saŭ „zoralia” (Șăin.). O horă după masa de cununie.
ZORALIE s. (pop. ) ca-la-ușa-cortului. (Dansul numit ~.)
zuralia, joc* popular românesc, întâlnit în jud. Buzău și Vrancea. Este o variantă de horă pe bătaie și se joacă în cerc mixt cu mâinile prinse în lanț. Are ritm binar* sincopat și melodie proprie. Mișcarea este vioaie, cu pași bătuți executați cu deplasare pe direcția inversă rotirii acelor de ceasornic.
ZURALÍU adj. și s. f. art. v. zoraliu.

zuralie dex

Intrare: zoraliu
zoraliu adjectiv
zuraliu adjectiv
Intrare: zoralie
zuralie substantiv feminin
zoralie substantiv feminin