ZOPĂÍ vb. IV v. zupăi.

ZUPĂÍ, zupăiesc, vb. IV. Intranz. (Pop.) 1. A tropăi. 2. A lovi, a bate, a izbi. [Var.: zopăí, zupuí vb. IV] – Zup + suf. -ăi.

ZUPUÍ vb. I V v. zupăi.

ZOPĂÍ vb. IV v. zupăi.

ZUPĂÍ, zupăiesc, vb. IV. Intranz. 1. A tropăi. 2. A lovi, a bate, a izbi. [Var.: zopăí, zupuí vb. IV] – Zup + suf. -ăi.

ZUPUÍ vb. IV v. zupăi.

ZUPĂÍ, zupăiesc, vb. IV. Intranz. 1. A tropoti, a tropăi. ♦ A-și mișca repede picioarele; a da din picioare. Zupăiau din piciorușe. EMINESCU, N. 56. 2. A lovi, a bate, a izbi. (Atestat în forma zupui) După ce-l zupuise zdravăn, îl tîrîse lîngă apă. STANCU, D. 189. – Variantă: zupuí vb. IV.

ZUPUÍ vb. IV v. zupăi.

ZOPĂÍ vb. IV. v. zupăi.

ZUPĂÍ, zupăiesc, vb. IV. Intranz. 1. A tropăi. 2. A lovi, a bate, a izbi. [Var.: zopăí, zupuí vb. IV] – Din zup.

ZUPUÍ vb. IV. v. zupăi.

zupăí (a ~) (pop., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 să zupăiáscă

zupăí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zupăiésc, imperf. 3 sg. zupăiá; conj. prez. 3 sg. și pl. zupăiáscă

ZUPĂÍ vb. v. bate, izbi, lovi, tropăi.

zopăì v. a zobi: zopăi tot din grădină POP.

zupăì v. a sări iute: zupăiau din picioare EM. [V. zup!].

zupăi vb. v. BATE. IZBI. LOVI. TROPĂI.