Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
zuhăí, vb. intranz. – (reg.) A vâjâi. – Probabil din zdruhăi „a zdruncina, a zgâlțâi” (< ucr. zdrohati „a zgudui”, Scriban).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
zuhăít, s.n. – (reg.) Vâjâială, vuiet: „Femeia s-a trezit de vântul cel mare, a văzut coliba răsturnată peste ea, a auzit un zuhăit, vâjâit din norul cel negru ce trecea...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 117). – Din zuhăi.
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
Zuhăit dex online | sinonim
Zuhăit definitie
Intrare: zuhăi
zuhăi verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a intranzitiv unipersonal
Intrare: zuhăit
zuhăit substantiv neutru (numai) singular
