ZORÉL, zorei, s. m. (În poezia populară) Luceafăr (de dimineață). Voi, zorel de ziuă Ș-ăl de dimineață, Ce lot rătăciți Și vă tot pripiți Ca să-mi răsăriți, TEODORESCU, P. P. 68.

ZORÉL, zorei, s. m. (Pop.) Luceafăr (de dimineață). – Din zori1 + suf. -el.

Zor/ea, -el, -eni, -ești etc. v. Lazăr II B 3, 4.