Dicționare ale limbii române

19 definiții pentru zodie

ZÓDIE, zodii, s. f. 1. Fiecare dintre cele douăsprezece constelații ale zodiacului (1); p. gener. constelație, planetă. ♦ Interval de timp determinat când Soarele se află într-un astfel de sector. 2. Constelație corespunzând unei anumite luni a anului în care se naște cineva și care, potrivit unor credințe mistice, are o mare influență asupra destinului acestuia; interval de timp corespunzător; p. ext. destin, ursită. ◊ Expr. (Glumeț) A se naște în zodia porcului = a fi foarte norocos, a avea noroc porcesc. A se naște în zodia rațelor = a fi mereu însetat. A-i da (cuiva) în zodii = a-i prezice cuiva soarta, viitorul după poziția stelelor. 3. (Rar) Ursitoare. – Din ngr. zódhion.
ZÓDIE, zodii, s. f. 1. Fiecare dintre cele douăsprezece constelații ale zodiacului (1); p. gener. constelație, planetă. ♦ Interval de timp determinat când Soarele se află într-un astfel de sector. 2. Constelație corespunzând unei anumite luni a anului în care se naște cineva și având, după unele credințe, o influență (bună sau rea) asupra destinului acestuia; interval de timp corespunzător; p. ext. destin, ursită. ◊ Expr. (Glumeț) A se naște în zodia porcului = a fi foarte norocos, a avea noroc porcesc. A sa naște în zodia rațelor = a fi mereu însetat. A-i da (cuiva) în zodii = a-i prezice cuiva soarta, viitorul după poziția stelelor. 3. (Rar) Ursitoare. – Din ngr. zódhion.
ZÓDIE, zodii, s. f. 1. Fiecare dintre cele douăsprezece constelații ale zodiacului; p. ext. orice astru, constelație sau planetă. Avea clădit deasupra acoperișului foișor, de unde, în vreme de noapte, cerceta cerul și zodiile, SADOVEANU, D. P. 21. ♦ Fig. Interval de timp delimitat prin anumite caracteristici. Bate vînt cald, zise ea, intrînd acasă. Se cunoaște că intrăm în zodia primăverii. SADOVEANU, B. 91. O! soare vecinie călători... Tu știi cît țara te iubește Și cît în zodia lui mai L-a ta zîmbire ea-nflorește. ALECSANDRI, P. III 408. 2. Constelație corespunzînd lunii în care s-a născut cineva și avînd, după credințele superstițioase, o influență (bună sau rea) asupra destinului acestuia; p. ext. destin, soartă, ursită. V. stea. Eu am cercetat: belele la nașterea pruncului și ce am văzut în zodia sa mi-a dat încredințarea că va fi spre cea mai mare bucurie a împăratului nostru. SADOVEANU, D. P. 18. Nu mă mir că ți se dete O zodie atît de tristă, Că zbuciumat de-atîtea patimi Rîvnești pe cei ce nu există. VLAHUȚĂ, O. A. I 49. Au venit ca să serbeze nunta gingașei mirese feți-frumoși cu păr de aur... Cititorii cei de zodii. EMINESCU, O. I 85. ◊ Expr. A-i da (cuiva) în zodii = a-i prezice (cuiva) soarta, după constelația în care s-a născut. (în construcție cu verbul «a (se) naște» și urmat de obicei de determinări calitative) Tînărul Herdelea nu scosese nici un cuvint, ci numai ascultase cu entuziasm. Degeaba, s-a născut în zodia norocului, își zicea în gînd, încîntat. REBREANU, R. I 173. Căci într-o zodie rea te născui. MURNU, I. 16. Cei mai mulți ziceau însă că rari copii se nasc într-o zodie, într-o planetă bună ca copiii badei Ion. RETEGANUL, P. IV 62. (Expr.) A se naște în zodia porcului = a fi foarte norocos, a avea noroc porcesc. A se naște în zodia rațelor = a fi veșnic însetat. Se vede că acesta-i prăpădenia apelor, vestitul Setilă, fiul secetei, născut în zodia rațelor și împodobit cu darul suptului. CREANGĂ, O. A. 248. 3. (Rar, personificat) Ursitoare. După următoarea povestire, ursitoarele – sub numele de zodii – primesc în fiecare zi poruncile lui dumnezeu pentru cei ce se nasc. PAMFILE, M. R. I 8.
ZÓDIE, zodii, s. f. 1. Fiecare dintre cele douăsprezece constelații ale zodiacului (1); p. ext. constelație, planetă. ♦ Fig. Interval de timp determinat. 2. Constelație corespunzând unei anumite luni a anului în care se naște cineva și având, după credințele superstițioase, o influență (bună sau rea) asupra destinului acestuia; p. ext. destin, soartă, ursită. ◊ Expr. A se naște într-o zodie bună (sau rea, a norocului, norocoasă etc.) = a avea un destin bun (sau rău, norocos etc.). (Glumeț) A se naște în zodia porcului = a fi foarte norocos, a avea noroc porcesc. A se naște în zodia rațelor = a fi mereu însetat. A-i da (cuiva) în zodii = a-i prezice (cuiva) soarta. 3. (Rar) Ursitoare. – Ngr. zodion.
zódie (-di-e) s. f., art. zódia (-di-a), g.-d. art. zódiei; pl. zódii, art. zódiile (-di-i-)
zódie s. f. (sil. -di-e), art. zódia (sil. -di-a), g.-d. art. zódiei; pl. zódii, art. zódiile (sil. -di-i-)
CARTE DE ZÓDII s. v. rojdanic, zodiac, zodiar.
ZODIA CÁNCERULUI s. v. zodia racului.
ZÓDIE s. 1. zodiac, semn zodiacal. (Există 12 ~ii.) 2. constelație, semn. (Cele 12 ~ii ale zodiacului.) 3. zodia racului = (pop.) zodia cancerului. 4. (înv. și pop.) planetă. (În ce ~ te-ai născut?) 5. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită. (Așa i-a fost ~.)
ZÓDIE s. v. constelație, planetă.
zódie (-ii), s. f.1. Constelație zodiacală. – 2. Semn zodiacal. – 3. Almanah care cuprinde zodiacul. – 4. Destin, ursită. Mgr. ζώδιον, cf. bg. zodija (Murnu 60; cf. Vasmer, Gr., 149). – Der. zodiac, s. n. (zonă cerească în care se află constelațiile corespunzătoare lunilor anului), din ngr. ζωδιαϰος; zodiacal, adj., din fr. zodiacal; zodiar, s. n. (almanah zodiacal); zodier (var. zodiaș), s. m. (astrolog).
ZÓDIE ~i f. 1) Constelație a zodiacului. 2) Constelație ce corespunde lunii de naștere a unei persoane și care, conform superstițiilor, are o anumită influență asupra destinului acestuia. 3) fig. Forță supranaturală despre care se crede că determină dinainte derularea evenimentelor; destin; soartă; ursită. [G.-D. zodiei; Sil. -di-e] /<ngr. zódión
zodie f. 1. semn al zodiacului, constelațiune zodiacală: o zină coborîtă din zodia cerească AL.; 2. stea sub care sa născut cineva: cititorii din zodii EM.; 3. prevestirea soartei după luna nașterii; 4. fig. soartă: așa i-a fost zodia! formula ce rezumă credințele astrologice ale poporului. [Gr. mod.].
zódie f. (ngr. și vgr. zódion, pl. zódia, animalcul, contras din zoidion, dim. d. zôon, animal; bg. zodiĭa, rus. zodiĭ). Semn al zodiaculuĭ, constelațiune zodiacală. Prezicerea soarteĭ după luna nașteriĭ. Fig. Soartă: așa ĭ-a fost zodia. Zodia porculuĭ (iron.), zodie norocoasă. V. ursită.
carte de zodii s. v. ROJDANIC. ZODIAC. ZODIAR.
zodia cancerului s. v. ZODIA RACULUI.
zodie s. v. CONSTELAȚIE. PLANETĂ.
ZODIE s. 1. zodiac, semn zodiacal. (Există 12 ~ii.) 2. constelație, semn. (Cele 12 ~ii ale zodiacului.) 3. zodia racului = (pop.) zodia cancerului.4. (înv. și pop.) planetă. (În ce ~ te-ai născut?) 5. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, (rar) predeterminație, (înv. și pop.) striște, (pop.) dată, făcut, noroceală, norocire, orîndă, parte, rînduială, scrisă, soroc, (înv. și reg.) sorocire, (reg.) ursă, urseală, (înv.) predestinație, preursire, preursită, triște, ursitoare, (grecism înv.) proorismos[1], (fig.) stea. (Așa i-a fost ~.)
născut în zodia porcului expr. exagerat de norocos.

zodie definitie

zodie dex

Intrare: zodie
zodie substantiv feminin
  • silabisire: zo-di-e