Dicționare ale limbii române

2 intrări

9 definiții pentru zmreduire

SMREDUÍ, smreduiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. – Din sl. smurŭdĕtĭ.
SMREDUÍ, smreduiesc, vb. IV. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) molipsi, a (se) contamina. – Din sl. smurŭdĕtĩ.
SMREDUÍ, smreduiesc, vb. IV. Refl. (Învechit) A se molipsi (de o boală). Mulți din cei amestecați cu ciumați nu să smreduiesc. PISCUPESCU, O. 285. ◊ Fig. Se afla o parte de norod smreduită de eresuri. NEGRUZZI, S. I 224.
smreduí (a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smreduiésc, imperf. 3 sg. smreduiá; conj. prez. 3 să smreduiáscă
smreduí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. smreduiésc, imperf. 3 sg. smreduiá; conj. prez. 3 sg. și pl. smreduiáscă
SMREDUÍ vb. v. contagia, contamina, infecta, molipsi.
smreduì v. (vorbă ieșită din uz) a molipsi (și fig.): o parte de norod smreduită de eresuri NEGR. [V. smârdoare].
smreduĭésc v. tr. (vsl. smrŭdĭeti, a puți; sîrb. smrdeti, rus. smerdĭetĭ. V. smîrdoare). Mold. Vechĭ. Infectez, molipsesc: stîrvurĭ smreduite (Zanf. Miriță, 14, 15). – Și zm-.
smredui vb. v. CONTAGIA. CONTAMINA. INFECTA. MOLIPSI.

Zmreduire dex online | sinonim

Zmreduire definitie

Intrare: zmreduire
zmreduire infinitiv lung
Intrare: smredui
zmredui verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a tranzitiv reflexiv
smredui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv tranzitiv