Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru zmălțuitor

SMĂLȚUITÓR, -OÁRE, smălțuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se îndeletnicește cu smălțuirea obiectelor; emailor. [Pr.: -țu-i-] – Smălțui + suf. -tor.
SMĂLȚUITÓR, -OÁRE, smălțuituri, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care se îndeletnicește cu smălțuirea obiectelor; emailor. [Pr.: -țu-i-] – Smălțui + suf. -tor.
SMĂLȚUITÓR, -OÁRE, smălțuitori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu smălțuitul unor obiecte; emailor. – Variantă: zmălțuitór, -oáre adj.
smălțuitór (-țu-i-) s. m., pl. smălțuitóri
smălțuitór s. m. (sil. -țu-i-), pl. smălțuitóri
SMĂLȚUITÓR s. v. emailor.
SMĂLȚUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Muncitor specializat în operații de smălțuire; emailor. /a smălțui + suf. ~tor
smălțuitor m. cel ce smălțuește.
SMĂLȚUITOR s. emailor. (E de profesie ~.)

Zmălțuitor dex online | sinonim

Zmălțuitor definitie

Intrare: smălțuitor
smălțuitor substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: smăl-țu-i-tor
zmălțuitor substantiv masculin admite vocativul