ZÂZÂÍ, pers. 3 zấzâie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte) A produce sunete caracteristice când zboară; a bâzâi, a zumzăi. – Formație onomatopeică.

ZÂZÂÍ, pers. 3 zấzâie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte) A produce sunete caracteristice când zboară; a bâzâi, a zumzăi. – Formație onomatopeică.

ZIZĂÍ, vb. IV. v. zîzîi.

ZÎZÎÍ, pers. 3 zizîie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) A produce un bîzîit caracteristic cînd zboară; a bîzîi, a zumzăi. O mulțime de țigănii mici și urîte la vedere... Ele începură a zîzîi într-un chip scîrbos, așa cum face o mare mulțime de muscoi, de trîntori, de viespi, de tăuni ori de țînțari. ISPIRESCU, V. 100. – Variantă: zizăí (ISPIRESCU, la CADE) vb. IV.

ZÂZÂÍ, pers. 3 zấzâie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte) A produce sunete caracteristice când zboară; a bâzâi, a zumzâi. – Onomatopee.

zâzâí (a ~) vb., ind. prez. 3 zấzăie, imperf. 3 sg. zâzâiá conj. prez. să zấzâie

zâzâí vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl. zâzâie, imperf. 3 sg. zâzâiá; part. zâzâít

ZÂZÂÍ vb. a bâzâi, a zbârnâi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi, (Transilv. și Ban.) a vâjâi. (Albinele ~.)

ZÂZÂÍ, pers. 3 zấzâie, vb. IV. Intranz. (Despre insecte, mai ales despre muște și albine) ~. (din zâz) [def. și DLRLC]

zăzăì v. 1. a șuiera: lighioanele începură a zăzăi ISP.; 2. a rosti pe z în locul altor litere. [Onomatopee (cf. zuzăì)].

ZÎZÎI vb. a bîzîi, a zbîrnîi, a zumzăi, (rar) a zumbăi, (pop.) a bombăni, (reg.) a bornăi. (Transilv. și Ban.) a vîjîi. (Albinele ~.)