zircon definitie

8 definiții pentru zircon

ZIRCÓN s. n. Silicat natural de zirconiu tetragonal, de obicei galben-portocaliu, roșu sau verde, foarte dur, folosit pentru obținerea dioxidului de zirconiu, iar cristalele limpezi, ca pietre semiprețioase. – Din fr. zircon.
ZIRCÓN s. n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, de obicei galben-portocaliu, roșu sau verde, foarte dur, folosit pentru obținerea bioxidului de zirconiu, iar cristalele limpezi ca pietre semiprețioase. – Din fr. zircon.
zircón (mineral) s. n.
zircón (mineral) s. n.
ZIRCÓN s. (CHIM.) silicat de zirconiu.
ZIRCÓN s.n. Piatră prețioasă compusă din silicat natural de zirconiu. [< fr. zircon].
ZIRCÓN s. n. silicat natural de zirconiu. (< fr. zircon)
ZIRCÓN (< fr.) s. n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, frecvent galben-portocaliu, roșu sau verde, adamantin, foarte dur. Formează cristale prismatice, granule, agregate de culoare galbenă-aurie, portocalie, roșie-brună, verzuie, uneori incolor. Deseori radioactiv. Este un mineral accesoriu frecvent în multe roci (granite, sienite, diorite, pegmatite bazice ș.a.). Se utilizează pentru obținerea dioxidului de zirconiu. Materie primă pentru ind. ceramicii. Varietățile transparente – hiacintul (brun-roșu) și jargonul (galben cu luciu adamantin) – sunt pietre semiprețioase.

zircon dex

Intrare: zircon
zircon substantiv neutru (numai) singular