zimotéhnic adj. m., pl. zimotéhnici; f. sg. zimotéhnică, pl. zimotéhnice

zimotéhnică s. f., g.-d. art. zimotéhnicii

ZIMOTÉHNIC, -Ă adj. Referitor la zimotehnie. [< fr. zymotechnique].

ZIMOTÉHNICĂ s. f. Zimotehnie. [g.-d. art. zimotéhnicii] (cf. germ. Zymotechnik)