zimbil definitie

20 definiții pentru zimbil

zambíl sm vz zimbil
zamból sn vz zimbil
ZIMBÍL, zimbiluri, s. n. (Înv. și reg.) Coș împletit din papură sau din rogoz. [Pl. și: zimbile] – Din tc. zembili.
ZIMBÍL, zimbiluri, s. n. Coș împletit din papură sau din rogoz. – Din tc. zembili.
ZIMBÍL, zimbiluri, s. n. Coș împletit din papură sau din rogoz; zambol. înclinînd plasa, pescarul o deșerta într-un zimbil de papură bine potrivit în stîngă lui. SADOVEANU, A. L. 143. Un zimbil mare... Umplîndu-l grămadă cu vîrf pînă sus, Chemă să i-l ducă un hamal la han. PANN, P. V. III 78. – Variantă: zîmbíl (STĂNOIU, C. I. 109, ALECSANDRI, T. 1356) s. n.
ZÎMBÍL s. n. v. zimbil.
ZÂMBÍL s. n. v. zimbil.
ZIMBÍL, zimbiluri, s. n. Coș împletit din papură sau din rogoz. [Var.: zâmbíl s. n.] – Tc. zembil.
zimbíl (înv., reg.) s. n., pl. zimbíluri / zimbíle
zimbíl s. n., pl. zimbíluri
ZAMBÍL, zambíluri, s. n. (Var.) Zimbil. (cf. zâmbil)
ZÂMBÍL, zâmbíluri, s. n. (Var.) Zimbil. (din tc. zembil; cf. ngr. zembíli, bg. zimbil) [și DLRLC]
zimbíl (zimbiluri), s. n.1. Coș împletit. – 2. (Arg.) Pălărie de paie. – Var. zambil, zembil, zîmbil. Mr. zimbil. Tc. (per.) zembil (Șeineanu, II, 390), cf. ngr. ζεμπίλι, bg. zimbil.
ZIMBÍL, zimbíluri, s. n.1. Coș împletit. – 2. (Arg.) Pălărie de paie. – Var. zambil, zembil, zîmbil. Mr. zimbil. Tc. (per.) zembil (Șeineanu, II, 390), cf. ngr. ζεμπίλι, bg. zimbil.
ZIMBÍL ~uri n. Coș împletit din papură sau din rogoz. /<turc. zembil
zambol n. V. zimbil: descarcă la zamboale POP.
zimbil n. coșniță de băcan: cafè martinică în zimbiluri AL. [Turc. ZEMBIL, coș de papură].
zamból, V. zimbil.
zembíl, V. zimbil.
zimbíl și zembíl n., pl. urĭ și e (turc. [d. ar.] zenbil, pop. zembil, ngr. zembili, alb. zimbile, sîrb. zembíl, bg. zimbil). Sud. Coșniță de papură de adus lucrurĭ din tîrg. – Într’o P. P. zamból, pl. oale, în rimă cu stamboale.

zimbil dex

Intrare: zimbil
zembil 2 pl. -e substantiv neutru
zembil 1 pl. -uri substantiv neutru
zâmbil substantiv neutru
zambil substantiv neutru
zimbil 2 pl. -e substantiv neutru
zimbil 1 pl. -uri substantiv neutru
zambol substantiv neutru