zimțea definitie

2 intrări

9 definiții pentru zimțea

ZIMȚEÁ, zimțele, s. f. (Rar, mai ales la pl.) Zimț. Nu s-au lăsat, Ci pe coș au intrat Cu dinții Ca andrelele, Cu măselele Ca zimțelele. TEODORESCU, P. P. 364.
ZIMȚEÁ, zimțele, s. f. (Rar) Zimț. – Din zimț + suf. -ea.
ZIMȚI s. pl. v. tindeche.
ZIMȚÍ, zimțésc, vb. IV. (Var.) Zimțui. (din zimț)
zimțeá, zimțéle, s.f. (reg.) vârful fusului.
zimți m. pl. 1. marginea crestată a zidurilor; 2. dungă crestată la monede: galbeni cu zimți; 3. dinții sau colții ferestrăului; 4. Mold. crestături în pietrele morii; 5. Tr. tindeche; 6. fig. margine: (demonul) atinge ’ncet arama cu zimții aripei sale EM. [Origină necunoscută].
zimțeá f., pl. ele. Munt. est. Vîrfu fusuluĭ, partea pe care o țiĭ în mînă. – În est cimceá (rev. I. Crg. 4, 60). V. și sîmcea.
zimți s. pl. v. TINDECHE.
zímți s. pl.tant. (arg. stud.) Bani ◊ „Nu persoana ta le interesează (pe fete), ci zimții tăi.” (de la zimții banilor; C. Lupu în LL 3/72 p. 350)

zimțea dex

Intrare: zimți
zimți 2 s.m. substantiv masculin plural
zimți 1 vb. conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb
Intrare: zimțea
zimțea substantiv feminin