Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

25 defini╚Ťii pentru zguduit

ZGUDU├Ź, zg├║dui, vb. IV. 1. Refl. ╚Öi tranz. A se cutremura sau a face s─â se cutremure, s─â se clatine din temelie; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). 2. Tranz. Fig. A tulbura, a zdruncina convingerile, con╚Ötiin╚Ťa cuiva. 3. Tranz. Fig. A emo╚Ťiona puternic, a ├«nfiora. ÔÇô Et. nec.
ZGUDU├ŹT, -─é, zgudui╚Ťi, -te, adj. Agitat, fr─âm├óntat. ÔÖŽ Emo╚Ťionat puternic, ├«nfiorat. ÔÇô V. zgudui.
ZGUDU├Ź, zg├║dui, vb. IV. 1. Refl. ╚Öi tranz. A se cutremura sau a face s─â se cutremure, s─â se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina (1). ÔÖŽ Tranz. Fig. A tulbura, a zdruncina convingerile, con╚Ötiin╚Ťa cuiva. 2. Tranz. Fig. A emo╚Ťiona puternic, a ├«nfiora. ÔÇô Et. nec.
ZGUDU├ŹT, -─é, zgudui╚Ťi, -te, adj. Agitat, fr─âm├óntat. ÔÖŽ Emo╚Ťionat puternic, ├«nfiorat. ÔÇô V. zgudui.
ZGUDU├Ź, zg├║dui, vb. IV. Tranz. 1. A scutura cu putere, a face s─â se cutremure, s─â se clatine din temelii. V. zdruncina. Valea Doft─âni╚Ťei era zguduit─â de cutremur. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 111, 7/5. Eu lan╚Ťurile mele le zgudui cu m├«nie, Ca robul ce se lupt─â c-un jug neomenos. ALEXANDRESCU, P. 107. ÔŚŐ Fig. Un imens hohot de r├«s zgudui sec╚Ťia ├«ntreag─â. HOGA╚ś, H. 74. Se mi╚Öcar─â r├«uri-r├«uri, Ori din codri r─âscolite, ori st├«rnite din pustiuri, Zguduind din pace-ad├«nc─â ale lumii ├«nceputuri, ├«nnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi. EMINESCU, O. I 147. Un r─âcnet mare Cutremur─â p─âdurea ╚Öi zguduie ╚Öi mun╚Ťii. ODOBESCU, S. III 92. ÔŚŐ Refl. Docarul se zgudui ╚Öi se aplec─â pe o arip─â. SADOVEANU, M. C. 208. Se zguduie tot domul de pare-a fi de sc├«nduri, ╚śi st├«nci ├«n temelie cl─âtindu-se vedem. EMINESCU, O. I 94. 2. Fig. A zdruncina o institu╚Ťie, o organiza╚Ťie social─â sau politic─â, produc├«nd tulbur─âri, agita╚Ťii, r─âscoale. Tudor Vladimirescu zguduie Oltenia. GALACTION, O. I 157. Revolu╚Ťia francez─â, zguduind Europa p├«n─â ├«n cele mai ad├«nci ale sale temelii, se resim╚Ťi ╚Öi ├«ntre rom├«ni. KOG─éLNICEANU, S. A. 74. ÔÖŽ A cl─âtina convingerile cuiva, a face s─â se zdruncine, s─â se clinteasc─â con╚Ötiin╚Ťa cuiva. Dac─â a╚Ö putea s─â te fac s─â ├«n╚Ťelegi prin vorbe tot trecutul meu, poate te-a╚Ö zgudui ├«n credin╚Ťele ce ai. SADOVEANU, P. S. 204. Era palid─â ╚Öi ab─âtut─â. C─âin╚Ťa zguduise ad├«nc con╚Ötiin╚Ťa ei. BOLINTINEANU, O. 466. ÔÖŽ A emo╚Ťiona puternic, a ├«nfiora, a cutremura. Apari╚Ťia tatei ├«n mijlocul nostru ne-a zguduit mai mult ca ├«n ziua revederii din gar─â. Era de nerecunoscut. SAHIA, N. 59. De o sensibilitate exagerat─â, orice zgomot o zguduia din cap p├«n─â la picioare. BART, E. 380. 3. (Cu privire la obiecte) A mi╚Öca ├«ncoace ╚Öi ├«ncolo, a cl─âtina. ├Än─âl╚Ťar─â steaua sub candel─â, o zguduir─â ├«ncet, ╚Öi clopo╚Ťelul sun─â u╚Öor. SADOVEANU, O. VII 344. Mi-am ├«nfipt am├«ndou─â m├«inile ├«n vergeaua din mijloc (de la fereastr─â) ╚Ö-am ├«ncercat s-o zgudui. DELAVRANCEA, la TDRG.
ZGUDU├ŹT, -─é, zgudui╚Ťi, -te, adj. 1. Cl─âtinat din temelii, zdruncinat, ╚Öubrezit. La suirea lor pe tron, Ghica ╚Öi Sturza au g─âsit ╚Ť─ârile zguduite p├«n─â ├«n temelie. GHICA, S. 119. 2. Fig. ├«nfiorat, mi╚Öcat, cutremurat.
ZGUDU├Ź, zg├║dui, vb. IV. 1. Tranz. ╚Öi refl. A se cutremura sau a face s─â se cutremure, s─â se clatine; a (se) scutura cu putere, a (se) zdruncina. ÔÖŽ Tranz. Fig. A agita cu violen╚Ť─â; a r─âscoli, a fr─âm├ónta. ÔÖŽ Tranz. Fig. A cl─âtina convingerile cuiva, a face s─â se zdruncine con╚Ötiin╚Ťa cuiva. 2. Tranz. Fig. A emo╚Ťiona puternic, a ├«nfiora.
ZGUDU├ŹT, -─é, zgudui╚Ťi, -te, adj. Agitat, fr─âm├óntat. ÔÖŽ Emo╚Ťionat, ├«nfiorat. ÔÇô V. zgudui.
zgudu├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 ╚Öi 2 sg. zg├║dui, 3 zg├║duie, imperf. 3 sg. zgudui├í; conj. prez. 3 s─â zg├║duie
zgudu├ş vb., ind. ╚Öi conj. prez. 1 ╚Öi 2 sg. zg├║dui, 3 sg. zg├║duie, imperf. 3 sg. zgudui├í
ZGUDU├Ź vb. 1. a (se) cl─âtina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zg├ól╚Ť├ói. (Seismul ~ casa din temelii.) 2. v. tremura. (Se ~ pere╚Ťii.) 3. v. h├ó╚Ť├ói. (C─âru╚Ťa l-a ~ zdrav─ân.) 4. a zg├ól╚Ť├ói, (pop.) a zg├ól╚Ť├óna. (├Äl ~ zdrav─ân ca s─â se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) cl─âtina, a (se) scutura. (A ~ lichidul din eprubet─â.) 6. a se cutremura, a se ├«ncr├óncena, a se ├«nfiora, a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi, a se ├«nsp─âim├ónta, a tremura, (├«nv. ╚Öi pop.) a se sp─âim├ónta. (Se ~ la auzul acestei ve╚Öti.)
ZGUDU├Ź vb. v. cl─âtina.
ZGUDU├ŹT adj. cutremurat. (A r─âmas ~ de vestea primit─â.)
ZGUDU├ŹT s. 1. v. cl─âtinare. (La seism s-a sim╚Ťit un ~ puternic.) 2. v. hurducare. (~ul unei c─âru╚Ťe, pe un drum cu h├órtoape.)
A ZGUDU├Ź zg├║dui tranz. A face s─â se zguduie; a zdruncina. 2) fig. (convingeri, concep╚Ťii etc.) A cl─âtina din temelii; a zdruncina. /Orig. nec.
A SE ZGUDU├Ź m─â zg├║dui intranz. 1) (despre vehicule sau persoane aflate ├«n vehicule) A se scutura cu putere (din cauza denivel─ârii drumului); a se zdruncina; a se hurduca. 2) (despre p─âm├ónt) A se afla ├«n seism; a se cutremura. 3) fig. (despre persoane) A fi cuprins de emo╚Ťii puternice; a se tulbura. /Orig. nec.
sgudu├Č v. 1. a scutura tare: lan╚Ťurile le sguduiau cu m├ónie GR. AL.; 2. fig. a agita cu violen╚Ť─â: aceast─â veste lÔÇÖa sguduit. [Origin─â necunoscut─â].
zg├║du─ş, a -├ş v. tr. (gep. *skudojan, vsax. skuddian, vgerm. scutten, ngerm. sch├╝tten, a turna, schutteln, a cl─âtina, a zgudui). Scutur (clatin) lucrur─ş grele: a zgudui un zid, se zgudu─şa p─âm├«ntu de bombardament. Fig. Emo╚Ťionez, ├«ntristez, consternez, zdrobesc: moartea fiulu─ş lu─ş l-a zguduit ad├«nc. Turbur, r─âstorn: revolu╚Ťiunea a zguduit ╚Ťara.
zgudui vb. v. CL─éTINA.
ZGUDUI vb. 1. a (se) cl─âtina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zdruncina, a (se) zg├«l╚Ť├«i, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) cl─âti, (├«nv.) a (se) sm─âcina. (Seismul ~ casa din temelii.) 2. a se cl─âtina, a se cutremura, a d├«rd├«i, a dudui, a tremura, (Mold. ╚Öi Transilv.) a durdui, (├«nv.) a se ridica. (Se ~ pere╚Ťii.) 3. a cl─âtina, a hi╚Ť├«i, a b├«╚Ťina, a hodorogi, a hurduca, a hurducai, a hurui, a scutura, a zdronc─âni, a zdruncina, a zg├«l╚Ť├«i, (reg.) a b─âl─âb─âni, (Mold.) a drig├«i, (Ban.) a zducni. (C─âru╚Ťa l-a ~ zdrav─ân.) 4. a cl─âtina, a scutura, a zg├«l╚Ť├«i, (pop.) a zg├«l╚Ťina, (reg.) a zbiciula, a zblendui, a zg├«cina, (Mold.) a zbihui. (├Äl ~ zdrav─ân ca s─â se scoale.) 5. a (se) agita, a (se) cl─âtina, a (se) scutura, (reg.) a (se) cl─ât─âri, (Mold. ╚Öi Bucov.) a (se) cob├«l╚Ť├«i. (A ~ lichidul din eprubet─â.) 6. a se cutremura, a se ├«ncr├«ncena, a se ├«nfiora, a se ├«nfrico╚Öa, a se ├«ngrozi, a se ├«nsp─âim├«nta, a tremura, (├«nv. ╚Öi pop.) a se sp─âiminta, (├«nv. ╚Öi reg.) a se spaima, (reg.) a se ├«nfrica, a se sc├«rbi, (├«nv.) a se mira, (├«nv., in Mold.) a se o╚Ť─âr├«, (reg. fig.) a se te╚Öi, (├«nv. fig.) a se ├«ncre╚Ťi. (Se ~ la auzul acestei ve╚Öti.)
ZGUDUIT s. 1. cl─âtinare, cl─âtinat, cl─âtin─âtur─â, cutremurare, cutremurat, cutremur─âtur─â, scuturare, scuturat, scutur─âtur─â, zdruncinare, zdruncinat, zdruncin─âtur─â, zg├«l╚Ť├«ial─â, zg├«l╚Ť├«ire, zg├«l╚Ť├«it, zg├«l╚Ť├«itur─â, zguduial─â, zguduire, zguduitur─â. (La seism s-a sim╚Ťit un ~ puternic.) 2. cl─âtinare, cl─âtinat, cl─âtin─âtur─â, hurducare, hurducat, hurduc─âtur─â, scuturare, scuturat, scutur─âtur─â, zdruncinare, zdruncinat, zdruncin─âtur─â, zg├«l╚Ť├«ial─â, zg├«l╚Ť├«ire, zg├«l╚Ť├«it, zg├«l╚Ť├«itur─â, zguduial─â, zguduire, zguduitur─â, (pop.) zdruncin. (~ unei c─âru╚Ťe, pe un drum cu h├«rtoape.)
ZGUDUIT adj. cutremurat, încrîncenat, înfiorat, înfricoșat, îngrozit, înspăimîntat, (înv. și pop.) spăimîntat, (reg.) înfricat, (înv.) spăimat. (A rămas ~ de vestea primită.)
a zgudui anatomia cuiva expr. (er.) a(-și) epuiza partenerul de sex, a iubi intens.
a zgudui lap╚Ťii cuiva expr. (er. ÔÇô d. femei) a avea contact sexual cu un b─ârbat.
zguduit, zguduituri s. n. v. zguduial─â.

Zguduit dex online | sinonim

Zguduit definitie

Intrare: zguduit
zguduit adjectiv
Intrare: zgudui
zgudui verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a