11 definiții pentru zgrunțuros
ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase,
adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. –
Zgrunțuri (
pl. lui zgrunț) +
suf. -
os. ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase,
adj. Cu zgrunțuri, cu asperități; grunzuros. –
Zgrunțur +
suf. -os.
ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase,
adj. 1. Grunzuros. Frunzele, ciorchinele, pămîntul zgrunțuros și fărîmițat. DUMITRIU, N. 249. Între cei aoi pereți de piatră, abia depărtați unul de altul, cărbunele se zărește la lumina lămpilor, negru, zgrunțuros, strălucitor pe alocuri, o simplă fâșie strivită în masa enormă a muntelui. BOGZA, V. J. 150. ◊
Fig. Umblu fără să pot îndoi picioarele, căci pulpele au ceva zgrunțuros și zdruncinat în ele. CAMIL PETRESCU, U. N. 340.
2. Fig. (Despre voce) Strident, aspru. Glasul lui Trifon Guju, zgrunțuros și ursuz, se înălță peste șovăirile țăranilor. REBREANU, R. I 319.
ZGRUNȚURÓS, -OÁSĂ, zgrunțuroși, -oase,
adj. Grunzuros. – Din
zgrunțur +
suf. -os.
zgrunțurós adj. m.,
pl. zgrunțuróși;
f. zgrunțuroásă,
pl. zgrunțuroáse
zgrunțurós adj. m., pl. zgrunțuróși; f. sg. zgrunțuroásă, pl. zgrunțuroáse ZGRUNȚURÓS adj. 1. aspru, scorțos. (O suprafață ~oasă.) 2. v. granulos. (Cu aspect ~.) ZGRUNȚURÓS ~oásă (~óși, ~oáse) v. GRUNZUROS. /zgrunțur + suf. ~os grunțurós și
zgrunțurós, -oásă adj. (d. grunț, zgrunț). Mold. ș. a. Plin de zgrunțurĭ, zdrobunțos: cafea zgrunțuroasă (răŭ măcinată), sare zgrunțuroasă (pisată mare), drum zgrunțuros (aspru, nu neted). – Și
gronțoros, zgronțoros și
gronțuros, glonțuros, zgronțuros; și
grunzuros, grunzăros; și (vest)
grunjos, grunzos, grunjuros. În Serbia
grănțuros. În nord și
zgremțuros. V.
gloduros, hopuros și
gropilat. zgronțurós și
zgrunț-, V.
grunț-. ZGRUNȚUROS adj. 1. aspru, scorțos, (rar) grunzuros, zgrunțuit, (livr.) rugos. (O suprafață ~.) 2. granulos, grunjos, grunzuros, (livr.) rugos, (pop.) zgrunțos, zgrunțuit. (Cu aspect ~.) Zgrunțuros dex online | sinonim
Zgrunțuros definitie