12 definiții pentru zgripcă
GRÍPCĂ, gripci,
s. f. Unealtă care servește la curățarea doagelor (vechi), a grinzilor etc. – Din
bg. ogribka. GRÍPCĂ, gripci,
s. f. Unealtă care servește la curățarea doagelor (vechi), a grinzilor etc. – Din
bg. ogribka. GRÍPCĂ, gripci,
s. f. Unealtă de dogărie care servește la curățirea doagelor, în special a doagelor vechi.
grípcă s. f.,
g.-d. art. grípcii;
pl. gripci
grípcă s. f., g.-d. art. grípcii; pl. gripci GRÍPCĂ s. (TEHN.) răzuș, teslă, (reg.) scoabă, (înv.) strujniță. (~ pentru tâmplari, dulgheri.) grípcă (grípci), s. f. –
1. Unealtă care servește la curățarea doagelor. –
2. Roată cu zimți. –
Var. grifcă, hripcă, sgripcă.
Bg. ogripka (Conev 62; Candrea, GS, VI, 324; Scriban), din
sl. greti, grebą „a răzui”, dintr-un
sl. gribka, după DAR, din
sb.,
bg. zagribam „a răzui”, după Skok 70).
GRÍPCĂ ~ci f. Unealtă specială pentru răzuirea doagelor pe partea interioară a butoaielor. /<bulg. ogribka gripcă f.
1. custura cu care dogarul roade doagele murdare când se înfundează vasele vechi;
2. custura de strungărit a rotarului;
3. roata de fier zimțată a fusului celui mic al joagărului. [Cf. grapă].
grípcă f., pl. ĭ (bg. ogribka, id., d. gribkam, răzuĭ, vsl. grebon-greti, a răzui; rut. hripka, răceală în gît, rudă cu grapă, hrașpă, scripcă. Cp. cu strachină). Lopățică de răzuit pĭeile saŭ doagele. Făcăleț c’un capăt în formă de lopățică de amestecat mălaĭu în căpistere (ArhO. 1928, 128). O roată de lemn dințată la fusu cel mic al joagăruluĭ. – Și
hripcă și
zgripcă. În Munt. vest și
grifcă. GRIPCĂ s. (TEHN.) răzuș, teslă, (reg.) scoabă, (înv.) strujniță. (~ pentru tîmplari, dulgheri.) Zgripcă dex online | sinonim
Zgripcă definitie
Intrare: gripcă
zgripcă substantiv feminin
gripcă substantiv feminin