Dicționare ale limbii române

8 definiții pentru zgrăbunțică

ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale sau eliptice și cu flori galbene (Lapsana communis). – Zgrăbunță + suf. -ică.
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale sau eliptice și cu flori galbene (Lapsana communis). – Zgrăbunță + suf. -ică.
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale și flori galbene; crește prin tufișuri și prin păduri (Lapsana communis).
ZGRĂBUNȚÍCĂ, zgrăbunțele, s. f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, cu frunze ovale și flori galbene (Lapsana communis). – Din zgrăbunță + suf. -ică.
zgrăbunțícă s. f., g.-d. art. zgrăbunțélei; pl. zgrăbunțéle, art. zgrăbunțélele
zgrăbunțícă s. f., g.-d. art. zgrăbunțélei; pl. zgrăbunțéle
ZGRĂBUNȚÍCĂ s. (BOT.; Lapsana communis) (reg.) iarba-zgaibei, iarbă-de-zgaibă, salata-câinelui, salată-câinească.
ZGRĂBUNȚICĂ s. (BOT.; Lapsana communis) (reg.) iarba-zgaibei, iarbă-de-zgaibă, salata-cîinelui, salată-cîinească.

zgrăbunțică definitie

zgrăbunțică dex

Intrare: zgrăbunțică
zgrăbunțică substantiv feminin
salată-câinească (numai) singular substantiv feminin
salata-câinelui (numai) singular substantiv feminin articulat