zghihuiálă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. zghihuiélii; pl. zghihuiéli

zghihuiálă s. f., g.-d. art. zghihuiélii; pl. zghihuiéli

ZGHIHUIÁLĂ, zghihuiéli, s. f. (Mold.; Var.) Zbihuială. [g.-d. art. zghihuiélii] (zgihui + suf. -eală) [morf. DOOM]

zghihuiálă s.f. (pop.) epilepsie.

sghihueală f. pop. Mold. epilepsie.

zghihuĭálă f., pl. ĭelĭ. Est. Iron. Acțiunea de a zghihui saŭ de a fi zghihuit: l-a apucat zghihuĭala.