zgaibă definitie

2 intrări

19 definiții pentru zgaibă

ZGÁIBĂ, zgaibe, s. f. 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui; zgancă. 2. (Pop.) Boală de ochi. 3. (Pop.) Boală a vitelor, constând în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scabia (= scabies).
ZGÁIBĂ, zgaibe, s. f. 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui; zgancă. 2. (Pop.) Boală de ochi. 3. (Pop.) Boală a vitelor, constând în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scăbia (= scabies).
ZGÁIBĂ, zgaibe, s. f. 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui. 2. (Pop.) Boală de ochi. 3. (Pop.) Boală a vitelor, constând în apariția unor bubulițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scabia (= scabies).
zgáibă (pop.) s. f., g.-d. art. zgáibei; pl. zgáibe
zgáibă s. f., g.-d. art. zgáibei; pl. zgáibe
ZGÁIBĂ s. v. bubiță, bubuliță, coajă, crustă, pojghiță.
ZGAIBE DÚLCI s. pl. v. bube dulci, impetigo.
sgáibă (-be), s. f.1. Rană, rosătură, bubă superficială. – 2. Crustă, coajă. – 3. Demon, termen de ocară. – Var. mr. zǵaibă. Lat. scăbia, de la scăbĕre „a se freca” (Cipariu, Elem., 72; Densusianu, Hlr., 133; Pușcariu 1936; REW 7634; cf. în contra Graur, BL, V, 113), cf. alb. zgebë „rîie” (Philippide, II, 653), it. scabbia „rîie”. Proveniența în rom. pornind de la alb. (Weigand, Jb., XIX, 144) pare o ipoteză inutilă, ca și sursa anterioară indoeurop. (Lahovary 327). Pentru formă, cf. habeat › aibă. Etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pornește de la sensul de „rîie”, propriu lui scabies; dar este de presupus că cuvîntul lat. conservat și sensul său etimologic, de „mîncărime, lucru care provoacă scărpinatul”, care este cel al cuvîntului rom.Der. sgăibos, adj. (ulceros).
ZGÁIBĂ, zgáibe, s. f. ~ 4. (Cuvânt de ocară) Drac. (din lat. scăbĕre = a se scărpina, cf. alb. zgebë = râie, it. scabbia = râie; în privința formei, cf. habeat > aibă; etimonul lat. nu a fost acceptat din cauza dificultății semantice, dacă se pleacă de la sensul de râie propriu lui scabies; dar se poate presupune că etimonul lat. păstra de asemenea înțelesul său etimologic, de mâncărime, ceea ce provoacă scărpinatul, sens ce corespunde cuv. rom.)
ZGÁIBĂ ~e f. 1) Bubă mică sau zgârietură care are crustă deasupra. 2) Coajă formată pe o rană sau de pe o bubă. ◊ A se ține ~ (sau ca ~a) de cineva a deranja în permanență pe cineva; a se ține scai de cineva. 3) pop. Boală a vitelor manifestată prin apariția unor bube mici pe diferite părți ale corpului. [G.-D. zgaibei] /<lat. scabia
sgaibă f. Mold. rană ce a început a prinde coajă. [Lat. SCABIES].
sgaibă f. crac: cu sgaibele în sus [V. gaibă].
gáĭbă și zgáĭbă (Munt.) f., pl. e, gáĭbără și zg- (Mold. sud) f., pl. ere, gaĭbarác și zg- (Munt.) n., pl. e, și gáĭdă (Mold.) și zg- (Olt.) f., pl. e (turc. bg. gáĭda, cimpoĭ, cuv. transmis de Arabĭ d. sp. gaita, cimpoĭ, piem. gaida, long. gaida, vîrf de săgeată. Cp. cu fluier, care înseamnă și „țurloĭ”). Fam. Iron. Pl. Cracĭ: se dete cu zgaĭdele’n sus (NPl. Ceaur, 15 și 20) Zgaĭbarac în VR. 1927, 5, 153. V. cĭoantă, gambă.
1) zgáĭbă, zgáĭbără, V. gaĭbă, gaĭbără.
2) zgáĭbă f., pl. e (alb. zgebă, zgaĭbă, d. lat. scabies, rîĭe). Vest. Zgancă, coajă de bubă. Fig. Femeĭe rea: o zgaĭbă de femeĭe. A te ține de cineva ca zgaĭba, a te tot ține de el. V. lipcă.
zgaibă s. v. BUBIȚĂ. BUBULIȚĂ. COAJĂ. CRUSTĂ. POJGHIȚĂ.
zgaibe dulci s. pl. v. BUBE DULCI. IMPETIGO.
zgáibă, zgaibe, s.f. – (reg.) 1. Rană, zgârietură care a prins coajă. 2. Boală a vitelor, constând în apariția unor bubițe pe diferite părți ale corpului. – Lat. scabia (= scabies) „râie, mâncărime; dorință, poftă” (Cipariu, Densusianu, Pușcariu, cf. DER; DLRM, DEX, MDA).
zgaibă, zgaibe s. f. 1. rană de dimensiuni reduse și de mică gravitate. 2. defect. 3. copil mic. 4. (er., glum.) vulvă.

zgaibă dex

Intrare: zgaibă
zgaibă substantiv feminin
Intrare: zgaibe dulci
zgaibe dulci substantiv feminin plural