ZGÂMBOÍ2, zgâmbói, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi, a face grimase. [Prez. ind. și: zgâmboiesc] – Et. nec.

ZGÂMBOÍT, -Ă, zgâmboiți, -te, adj. (Reg.) Schimonosit, cu grimase. – V. zgâmboi2.

ZGÂMBOÍ2, zgâmboiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi; a face grimase. – Et. nec.

ZGÂMBOÍT, -Ă, zgâmboiți, -te, adj. (Reg.) Schimonosit, cu grimase. – V. zgâmboi2.

ZGÎMBOÍ, zgîmboi, vb. IV. Refl. (Regional) A se strîmba, a se schimonosi, a face grimase (holbînd ochii). – Variantă: zgîmboiá vb. I.

ZGÎMBOIÁ vb. I v. zgîmboi.

ZGÎMBOÍT, -Ă, zgîmboiți, -te, adj. (Regional) Schimonosit. Parcă era gata namila de om să dea în plîns zgîmboit. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 112, 6/1.

ZGÂMBOÍ, zgâmbói, vb. IV. Refl. (Reg.) A se strâmba, a se schimonosi, a face grimase.

ZGÂMBOÍT, -Ă, zgâmboiți, -te, adj. (Reg.) Schimonosit. – V. zgâmboi.

zgâmboí2 (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 și 2 sg. zgâmbói, 3 zgâmboáie, 1 pl. zgâmboím, imperf. 3 sg. zgâmboiá; conj. prez. 3 să zgâmboáie

zgâmboí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. zgâmbói, 3 sg. zgâmboáie, 1 pl. zgâmboím, imperf. 3 sg. zgâmboiá

zgâmboí vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. zgâmbói, 3 zgâmboáie, 1 pl. zgâmboím, imperf. 3 sg. zgâmboiá

ZGÂMBOÍ vb. v. maimuțări, poci, schimonosi, strâmba.

ZGÂMBOÍT adj. v. deformat, desfigurat, pocit, schimonosit, slut, sluțit, strâmb, strâmbat, urât, urâțit.

zgrîmboĭ(esc), V. zgîmboĭesc.

zgîmboi vb. v. MAIMUȚĂRI. POCI. SCHIMONOSI. STRÎMBA.

zgîmboit adj. v. DEFORMAT. DESFIGURAT. POCIT. SCHIMONOSIT. SLUT. SLUȚIT. STRÎMB. STRÎMBAT. URÎT. URÎȚIT.