zemoși definitie

2 intrări

27 definiții pentru zemoși

zamóz, ~ă a vz zemos
zamúz, ~ă a vz zemos
ZEMÓS, -OÁSĂ, zemoși, -oase, adj. (Despre, fructe, plante) Care are suc mult; suculent; (despre mâncăruri gătite) care are zeamă multă, sos mult. ♦ (Substantivat, m.; înv. și reg.) Pepene galben. – Zeamă + suf. -os.
ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
ZEMÓS, -OÁSĂ, zemoși, -oase, adj. (Despre fructe, plante) Care are suc mult; suculent; (despre mâncăruri gătite) care are zeamă multă, sos mult. ♦ (Substantivat, m.) Pepene galben. – Zeamă + suf. -os.
ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
ZEMÓS1, zemoși, s. m. (Mold.; și cu pronunțarea zămos) Pepene galben. [Am trăit] furînd noaptea harbuji și zămoși de prin harbuzării. ALECSANDRI, T. 608. Panerul tău, ce-i galben întocmai ca șofranul, e plin cu-ndestulare de roze, de zămoși. NEGRUZZI, S. II 37. Ogoarăle sînt ca făliile de zămos, adecă puțin rătunde. KOGĂLNICEANU, S. 5.
ZEMÓS2, -OÁSĂ, zemoși, -oase, adj. (Despre fructe, plante, cărnuri) Care are suc mult, care este suculent; (despre mîncări gătite) care are zeamă multă, sos mult. Crescuseră acolo bălării cu frunza aspră și cucută cu tulpini zemoase. DUMITRIU, P. F. 40. Prind, acu suflet bărbații; cu toții pe pajiște... rup din zemoasa friptură. COȘBUC, AE. 16. [Bucate] zemoase și potrivite din sare. PISCUPESCU, O. 195.
ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Regional; mai ales despre fructe) A deveni zemos.
ZEMÓS, -OÁSĂ, zemoși, -oase, adj. (Despre fructe, plante) Care are suc mult; (despre mâncăruri gătite) care are zeamă multă, sos mult. ♦ (Substantivat, m.) Pepene galben. – Din zeamă + suf. -os.
ZEMOȘÍ, pers. 3 zemoșește, vb. IV. Refl. (Reg.) A deveni zemos. – Din zemos.
zemós1 adj. m. pl. zemóși; f. zemoásă, pl. zemoáse
zemós2 (reg.) s. m. pl. zemóși
!zemoșí (a se ~) (reg.) vb. refl., ind. prez. 3 zemoșéște, imperf. 3 sg. se zemoșeá conj. prez. 3 zemoșeáscă; ger. zemoșíndu-se
zemós adj. m., s. m., pl. zemóși; f. sg. zemoásă, pl. zemoáse
zemoșí vb., ind. prez. 3 sg. zemoșéște, imperf. 3 sg. zemoșeá; conj. prez. 3 sg. și pl. zemoșeáscă; ger. zemoșínd
ZEMÓS adj. mustos, suculent. (Fructe ~oase.)
ZEMOȘÍ vb. v. zemui.
ZĂMÓS2, -OÁSĂ, zămóși, -oáse, adj. (Var.) Zemos. (din z(e)amă)
ZEMÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) (despre fructe, plante) Care conține mult suc; plin de suc; suculent; mustos. 2) (despre mâncăruri) Care are multă zeamă; cu multă zeamă. /zeamă + suf. ~os
A SE ZEMOȘÍ pers. 3 se ~éște intranz. 1) A deveni zemos; a se face suculent. 2) A-și pierde forma prin presare sau strângere; a se turti; a se strivi; a se chiflici. /Din zemos
zămos a. Mold. zemos. ║ m. pepene galben.
2) zămós, -oásă adj. Est. Zemos.
zemós, -oásă adj. (d. zeamă). Plin de zeamă: lămîile-s zemoase. V. zămos.
ZEMOS adj. mustos, suculent. (Fructe ~.)
ZEMOȘI vb. a se zemui. (Fructele se ~.)
zemos, -oasă, zemoși, -oase adj. (intl.) suspect.

zemoși dex

Intrare: zemos
zămos 2 adj. adjectiv
zemos adjectiv
Intrare: zemoși
zemoși conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv unipersonal