Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

11 defini╚Ťii pentru zeificat

ZEIFIC├ü, ze├şfic, vb. I. Tranz. A deifica. [Pr.: ze-i-] ÔÇô Din zeu (dup─â deifica).
ZEIFIC├üT, -─é, zeifica╚Ťi, -te, adj. (Despre obiecte, fiin╚Ťe) C─âruia i s-a atribuit putere divin─â. [Pr.: ze-i-] ÔÇô V. zeifica.
ZEIFIC├ü, ze├şfic, vb. I. Tranz. A deifica. [Pr.: ze-i-] ÔÇô Din zeu (dup─â deifica).
ZEIFIC├üT, -─é, zeifica╚Ťi, -te, adj. (Despre obiecte, fiin╚Ťe) C─âruia i s-a atribuit putere divin─â. [Pr.: ze-i-] ÔÇô V. zeifica.
zeific├í vb. ├şnd. prez. 1 sg. ze├şfic, 3 sg. ╚Öi pl. ze├şfic─â
ZEIFICÁ vb. a deifica, a diviniza, (înv.) a îndumnezei. (A ~ un muritor.)
ZEIFICÁT adj. deificat, divinizat, (înv.) îndumnezeit, înzeit. (Pământean ~.)
ZEIFICÁ vb. tr. a deifica. (după deifica)
A ZEIFIC├ü ze├şfic tranz. 1) (persoane, fiin╚Ťe sau lucruri) A trata cu dragoste sau admira╚Ťie exagerat─â; a iubi ca pe o zeitate; a idolatriza; a deifica; a diviniza; a adora. 2) (fiin╚Ťe) A trece ├«n r├óndul zeit─â╚Ťilor; a diviniza; a deifica; a idolatriza; a apoteoza. [Sil. ze-i-] /Din zeu
ZEIFICA vb. a deifica, a diviniza, (înv.) a îndumnezei. (A ~ un muritor.)
ZEIFICAT adj. deificat, divinizat, (înv.) îndumnezeit, înzeit. (Pămîntean ~.)

Zeificat dex online | sinonim

Zeificat definitie

Intrare: zeificat
zeificat adjectiv
Intrare: zeifica
zeifica conjugarea I grupa I verb tranzitiv