Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru zeflemitor

ZEFLEMIT├ôR, -O├üRE, zeflemitori, -oare, adj. (Rar) Care ironizeaz─â; zeflemist. ÔÇô Zeflemea + suf. -itor.
ZEFLEMIT├ôR, -O├üRE, zeflemitori, -oare, adj. (Rar) Care ironizeaz─â; zeflemist. ÔÇô Zeflemea + suf. -itor.
ZEFLEMITÓR, -OÁRE, zeflemitori, -oare, adj. (Rar) Care ironizează. Adaugă apoi, zîmbind cu privirea oblică, zeflemitoare. CAMIL PETRESCU, O. II 335.
ZEFLEMIT├ôR, -O├üRE, zeflemitori, -oare, adj. (Rar) Zeflemist. ÔÇô DIn zeflemea + suf. -(i)tor.
zeflemitór (rar) (ze-fle-) adj. m. pl. zeflemitóri; f. sg. și pl. zeflemitoáre
zeflemitór adj. m. (sil. -fle-), pl. zeflemitóri; f. sg. și pl. zeflemitoáre
ZEFLEMITÓR adj. 1. ironic. 2. batjocoritor.
ZEFLEMITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) v. ZEFLEMIST I. /zeflemea + suf. ~itor
ZEFLEMITOR adj. 1. ironic, persiflant, persiflator, zeflemist, (fig.) ├«n╚Ťep─âtor. (Ton ~ ├«ntr-un pamflet.) 2. batjocoritor, zeflemist, (├«nv.) batjocoros. (O atitudine ~.)

Zeflemitor dex online | sinonim

Zeflemitor definitie

Intrare: zeflemitor
zeflemitor adjectiv
  • silabisire: ze-fle-mi-tor